AI Act: Comisia Europeană a clarificat regulile. Trei verificări pe care compania ta ar trebui să le facă până pe 2 august
Pe 20 iulie, Comisia Europeană a publicat ghidul oficial de aplicare a obligațiilor de transparență din Art. 50 al AI Act — documentul care explică, cu criterii și exemple concrete, cum se aplică regula, nu doar că există. Termenul rămâne 2 august 2026, neschimbat. Mai jos, trei verificări pe care le poți face în zece minute, ca să afli dacă compania ta trebuie să acționeze până atunci — și o greșeală de interpretare pe care o fac majoritatea companiilor.
- Ghidul nu schimbă termenul (2 august) sau amenzile (până la 15 milioane EUR ori 3% din cifra de afaceri) — clarifică ce înseamnă concret conformitatea.
- Obligația se aplică mai larg decât „avem un chatbot" — orice agent AI cu schimb real de mesaje sau orice conținut AI publicat poate intra sub incidența ei.
- O corectură făcută pe un text scris de AI nu înseamnă automat control editorial — și fără el, obligația de etichetare rămâne.
Ce s-a schimbat pe 20 iulie
Art. 50 din AI Act exista deja, iar termenul de 2 august era cunoscut încă din articolul nostru din 3 iulie, despre ce s-a amânat prin Digital Omnibus și ce nu. Ce a apărut nou pe 20 iulie e ghidul de aplicare al Comisiei — un document care traduce textul legal în criterii verificabile, cu exemple concrete, plus un FAQ oficial și un Code of Practice voluntar pentru marcarea conținutului.
Până acum companiile aveau doar litera legii; de acum au și interpretarea oficială a Comisiei. Întrebările care păreau ambigue — ce înseamnă „evident", cine e „deployer", ce te scutește de etichetare — au acum un răspuns oficial, nu doar interpretarea unui consultant.
Testul 1: agentul tău trebuie să spună că e AI?
Ghidul stabilește patru condiții care trebuie întrunite simultan ca obligația de dezvăluire (Art. 50 alin. 1) să se aplice: sistemul trebuie să fie AI; trebuie construit pentru un schimb real, în două sensuri, cu oamenii, nu doar să colecteze date sau să dea răspunsuri automate; interacțiunea trebuie directă, cu AI-ul comunicând el însuși, nu printr-un intermediar uman; și trebuie să implice o persoană fizică. Un sistem care rulează în fundal sau automatizează doar un proces intern rămâne în afara obligației.
Există o excepție — „când e evident" — dar ghidul o restrânge mai mult decât și-ar imagina majoritatea companiilor: testul cere să te gândești la o persoană oarecare, suficient de atentă și informată — nu la un utilizator expert în tehnologie, iar Comisia cere ca excepția să fie interpretată restrictiv, „dat fiind că îi privează pe oameni de transparență". Un chat care răspunde natural la întrebări, fără nicio etichetă, nu trece automat testul ăsta doar pentru că echipa tehnică știe că e un bot.
- Verifică fiecare chatbot, agent vocal sau agent AI care vorbește direct cu clienți sau lead-uri — nu doar cele etichetate oficial „AI".
- Testează excepția „e evident" din perspectiva unui client obișnuit, nu a echipei tehnice.
- Dacă interacțiunea e directă și bidirecțională, adaugă o dezvăluire clară de la primul mesaj.
Testul 2: conținutul tău generat de AI trebuie marcat?
Obligația de marcaj tehnic (Art. 50 alin. 2) cade în sarcina furnizorului de AI generativ — el trebuie să adauge un marcaj detectabil automat pe text, imagine, audio sau video generate. Ghidul exceptează câteva categorii: secvențe scurte de caractere, cod sursă, output-uri care circulă exclusiv între sisteme fără să fie văzute de oameni, și conținut folosit intern într-un flux de producție (de exemplu editare video) până devine parte din rezultatul final — plus o exceptare nouă, mai restrânsă, pentru contexte strict B2B sau industriale.
Pentru deepfake-uri, testul are trei criterii cumulative: asemănare puternică cu ceva sau cineva real, un subiect care există sau ar fi putut exista plauzibil, și o impresie falsă de autenticitate. Un efect special standard de producție video, pe care publicul nu se așteaptă să-l creadă real, nu se califică automat ca deepfake.
Un detaliu clarificat explicit: dacă publici un deepfake, nu te poți baza doar pe marcajul tehnic pus de furnizor ca să-ți îndeplinești propria obligație de dezvăluire. Sunt două obligații separate — a furnizorului, tehnică; a ta, ca cel care publică, către publicul expus conținutului.
- Inventariază ce conținut generat de AI publici extern — text, imagini, video, voce.
- Dacă publici un deepfake sau conținut sintetic care ar putea trece ca real, adaugă tu însuți o dezvăluire clară — marcajul tehnic al furnizorului nu te scutește.
- Verifică mai atent conținutul cu oameni reali — foto/video de produs, testimoniale — acolo riscul de confuzie e cel mai mare.
Testul 3: „am citit-o" nu înseamnă control editorial
Obligația de etichetare pentru text (Art. 50 alin. 4) se aplică dacă textul generat sau modificat de AI e publicat, informează publicul și tratează un subiect de „interes public" — o categorie mai largă decât politică sau justiție. Lista oficială include administrație publică, drepturi fundamentale, securitate și sănătate publică, mediu, siguranța consumatorilor, și orice dezvoltare economică, financiară, științifică sau culturală relevantă pentru dezbaterea publică. Un articol de blog despre impactul unei reglementări noi asupra unei industrii, scris cu AI, poate intra aici la fel de simplu ca un comunicat politic.
Excepția: text care a trecut prin control editorial nu trebuie etichetat. Ghidul definește strict ce înseamnă asta — o persoană cu autoritatea reală de a aproba, modifica sau respinge conținutul pe fond, inclusiv verificarea faptelor și a surselor. Corectura ortografică sau gramaticală, singură, e menționată explicit ca insuficientă.
- Verifică dacă textele AI pe care le publici trec printr-o revizuire reală pe fond (fapte, surse), nu doar corectură.
- Stabilește cine are, formal, responsabilitatea editorială finală — trebuie să fie o persoană concretă, nu „echipa".
- Documentează procesul de revizuire — e dovada ta de conformitate dacă ești vreodată întrebat.
Greșeala pe care o fac cele mai multe companii
Majoritatea discuțiilor despre AI Act pe care le vedem pornesc de la premisa că regula se aplică doar dacă „folosim ChatGPT" sau „publicăm cu AI" vizibil, cu sigla pe el. Testul din ghid depinde de comportamentul sistemului — schimb real, bidirecțional, direct cu o persoană — indiferent de eticheta uneltei folosite. Dacă un agent AI integrat pe site-ul tău sau într-o aplicație vorbește direct cu un client, obligația de dezvăluire se aplică indiferent dacă clientul a auzit vreodată de „AI Act" sau de furnizorul din spate.
Un formular de contact „inteligent" care poartă de fapt o conversație poate intra sub incidența legii la fel ca un chatbot etichetat explicit. Compania care se uită doar la uneltele cunoscute — ChatGPT, Copilot — și ignoră agenții integrați construiți pe măsură riscă să rateze exact zona în care a investit cel mai mult.
Dacă nu ești sigur pe unde se situează compania ta, începe cu o listă simplă. Bifează ce se aplică:
- Chatbot sau asistent AI care vorbește cu clienții
- Agent AI integrat pe site sau în aplicație, cu schimb real de mesaje
- Text, imagini sau video generate cu AI și publicate extern
- Asistent vocal AI
- Conținut sintetic care ar putea fi confundat cu unul real
- Sistem de recunoaștere a emoțiilor sau clasificare biometrică
Dacă ai bifat cel puțin una, verificarea merită făcută înainte de 2 august — nu neapărat cu un avocat de la prima oră, dar cu cineva din echipă care poate răspunde clar la cele trei teste de mai sus.
Pentru o companie care rulează agenți AI operaționali — genul de lucru pe care îl facem la MassAI — dezvăluirea și etichetarea trebuie construite din proiectare, nu adăugate în ultima săptămână. Ghidul de azi completează piesa noastră despre ce s-a amânat și ce nu în AI Act cu partea „cum, concret". Detaliem cum construim agenți conformi din prima zi în ghidul nostru despre agenți AI operaționali.
Politica editorială MassAI: analizele noastre combină surse primare și publicații independente. Informația de mai sus vine din ghidul oficial al Comisiei Europene și din FAQ-ul asociat, ambele publicate pe 20 iulie 2026, și nu ține loc de consultanță juridică pentru cazul specific al companiei tale.
Surse: ↗ Ghidul oficial al Comisiei Europene, Art. 50 AI Act · ↗ FAQ oficial, Comisia Europeană · ↗ Quick Facts, Comisia Europeană · ↗ Code of Practice pe transparența conținutului AI
Vezi cum construim pentru AI Act →