România e ultima din UE la AI în companii — 5,2%. Dar și la angajați e tot ultima

5,2%: România, ultima din UE la companii

Eurostat a publicat pe 11 decembrie 2025 rezultatele celui mai recent sondaj privind utilizarea tehnologiilor AI în întreprinderi din UE. Definiția e largă — text mining, recunoaștere vocală, generare de text/imagine/video, recunoaștere de imagini, machine learning și automatizare de proces bazată pe AI — aplicată la companii cu minimum 10 angajați sau persoane self-employed, din sectoarele C-J, L-N și 95.1 (industrie, construcții, comerț, transport, IT, imobiliare, activități profesionale, reparații).

Media UE a urcat la 20,0% în 2025, de la 13,5% în 2024 și 8,1% în 2023 — aproape triplu în doi ani. Danemarca (42,0%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35,0%) conduc clasamentul. La polul opus: România (5,2%), Polonia (8,4%) și Bulgaria (8,5%). România e la nici două treimi din nivelul următoarei clasate și la cam un sfert din media UE.

Cifra exclude companiile sub 10 angajați, deci nu spune nimic despre freelanceri sau microîntreprinderi — segmentul unde AI-ul ar putea fi de fapt mai prezent, informal. Ce măsoară Eurostat e adopția AI ca parte din activitatea declarată a unei companii cu structură reală, nu experimentele individuale ale unui angajat.

Și la angajați e tot ultima

Tentația firească e să presupui că angajații au luat-o înainte — că folosesc deja ChatGPT sau Claude pe cont propriu, chiar dacă compania nu are o politică oficială. Un alt sondaj Eurostat, publicat pe 16 decembrie 2025, arată altceva: în 2025, doar 32,7% dintre persoanele de 16-74 ani din UE au folosit vreun instrument de AI generativ — 25,1% în scop personal, 15,1% la muncă, 9,4% pentru educație. Cele mai mici procente din toată UE: România (17,8%), Italia (19,9%) și Bulgaria (22,5%).

România e deci ultima din UE la ambii indicatori — companii și persoane deopotrivă. Asta contrazice direct un comunicat citat des în ultima lună, al Bittnet Training și LLPA, care susține că „2 din 3 români din mediul urban" folosesc deja AI zilnic. Diferența dintre 66% și 17,8% e prea mare ca să fie explicată doar de eșantion — cel mai probabil, cele două sondaje măsoară lucruri diferite: orice interacțiune vreodată, față de utilizare efectivă în ultimele trei luni, pe eșantion național reprezentativ. E genul de confuzie de cifre care ar trebui să aprindă un semnal de alarmă: când o statistică sună mult mai optimistă decât toate celelalte, verifică sursa primară înainte s-o citezi mai departe.

Nici pe infrastructura din spatele AI-ului România nu stă mai bine: doar 24,9% dintre companiile românești foloseau cloud plătit în 2025, față de o medie UE de 52,7% (Eurostat, 3 februarie 2026) — Finlanda, Italia și Malta trec de 75%. Decalajul pe cloud (de aproape 2 ori sub medie) e real, dar proporțional mai mic decât decalajul pe AI (de aproape 4 ori sub medie) — deci infrastructura explică doar o parte din decalajul total pe AI.

Capacitatea există, pe alocuri

Dacă talentul tehnic ar fi problema, ar fi greu de explicat de ce România găzduiește companii precum UiPath, Bitdefender sau Endava — nume recunoscute internațional pentru expertiza lor în AI și automatizare. Competențele există pe piață; decalajul e la implementare, la scară, în compania medie.

PwC a publicat pe 25 februarie 2026 ediția locală a CEO Survey (79 de directori executivi chestionați în România, parte dintr-un sondaj global aflat la a 29-a ediție). Peste jumătate dintre CEO raportează utilizare AI minimă în procesele centrale ale companiei, iar neutilizarea completă ajunge la două treimi în unele arii. Dar în câteva funcții specifice, România depășește media Europei Centrale și de Est: dezvoltare de produse (20% față de 14% media CEE), generare de cerere și marketing (19% față de 15%) și direcție strategică (19% față de 13%). 23% dintre CEO spun că AI a redus deja costuri în companie.

CEE AI Index 2026, publicat de AI Chamber împreună cu The Recursive Media (3 iunie 2026, 11 țări, 33 de indicatori), plasează România pe locul 7 din 11 la nivel regional, cu un scor de 41,1 puncte pe pilonul „Environment" (maturitatea ecosistemului) — sub Estonia (73), Polonia (65) și Lituania (64), dar peste Bulgaria (29) și Croația (27). România conduce regiunea la viteza internetului și are o strategie națională AI (2024-2027), cu peste 64 de milioane de euro alocați prin programul HRIA (2025-2029). Ana Marija Kostanic, redactor-șef The Recursive Media, rezumă tensiunea: „România a investit serios în stratul strategic — politici publice, infrastructură, parteneriate europene. Decalajul de adopție este real, însă există și un impuls semnificativ pentru reducerea lui."

Concluzia din aceste trei surse independente: capacitatea tehnică și strategică există, cel puțin parțial. Ce lipsește e mecanismul care transformă acea capacitate în utilizare curentă, la compania de dimensiune medie — cu 20, 50 sau 150 de angajați, nu la giganții tech unde AI-ul e deja parte din model.

Ce înseamnă asta pentru compania ta

McKinsey estimează că AI ar putea debloca 280-700 de miliarde de euro în Europa Centrală — 6-15% din cifra de afaceri netă a regiunii — dacă decalajul de adopție s-ar închide. E un potențial, nu o garanție: aproape 60% din economia regiunii e concentrată în sectoare unde scalarea AI e cea mai grea (producție, construcții, retail), unde doar 17-18% dintre companii au ajuns în faza de scalare, față de 43% în tehnologie.

Pentru o companie obișnuită, concluziile de mai sus se traduc într-o secvență concretă, nu într-un proiect mare de transformare digitală:

• Fă un inventar onest: ce folosesc deja angajații tăi individual (ChatGPT, Claude, Copilot), chiar informal — pornești de la ce există, nu de la zero.
• Alege un singur proces repetitiv, măsurabil (facturare, triaj de suport, rapoarte, calificare de lead-uri) — nu „AI în toată compania" dintr-o mișcare.
• Stabilește clar ce date poate accesa sistemul și cine răspunde de rezultat — punctul unde se împotmolesc cele mai multe implementări.
• Măsoară timp, cost și rată de rezolvare pe procesul ales, timp de câteva săptămâni, înainte să extinzi la următorul proces.

E aceeași logică descrisă și într-un ghid mai amplu despre agenți AI operaționali: scalarea reală pornește de la un singur proces bine definit, nu de la un pilot generic. România are deja tehnologie și talent disponibil pe piață; ce lipsește e numărul de companii care au trecut prin secvența de mai sus și pot arăta rezultatul.

Politica editorială MassAI: analizele noastre combină surse primare și publicații independente. Când cităm estimări sau rapoarte comerciale, indicăm explicit sursa și contextul.

Surse: ↗ Eurostat — adopție AI în companii · ↗ Eurostat — utilizare AI generativă la persoane · ↗ Eurostat — servicii cloud plătite · ↗ McKinsey — Capturing Central Europe's AI opportunity · ↗ Forbes.ro — CEE AI Index 2026 · ↗ PwC — CEO Survey Romania 2026